Un client bogat a lăsat „din greșeală” portofelul plin pe masă și a plecat. Chelnerul nou avea datorii, chirie neplătită și un copil acasă. A alergat după el în stradă.

acolo, banii, cardurile. N-am umblat la nimic.

Mă așteptam să se sperie, să se bucure, să întindă mâna repede. N-a făcut nimic din toate astea. S-a uitat la portofel, apoi la mine, și pe față i-a apărut încet un zâmbet. Un zâmbet mulțumit, calculat, de om care câștigase un pariu.

Nu a luat portofelul imediat. S-a rezemat de mașină, cu mâinile în buzunare, și m-a măsurat din cap până-n picioare.

— Bravo, băiete, a spus rar. Ai trecut testul.

— Ce test?

A luat, în sfârșit, portofelul din mâna mea și l-a