băgat în palton, fără grabă.
— L-am lăsat intenționat, a zis. Fac asta din când în când. Vezi tu, eu am nouă restaurante în trei orașe. Cel în care lucrezi tu e al meu. Nu poți afla ce e într-un om întrebându-l. Trebuie să-l pui în situație. Iar tu — a zâmbit iar — tu tocmai mi-ai arătat cine ești.
A scos o carte de vizită și mi-a întins-o între două degete.
— Îmi trebuie oameni de încredere pe poziții de conducere. Tu ai fi putut să dispari cu banii ăștia și nu s-ar