Ultima dorință a soțului meu a fost să devină donator de organe.

de plicuri.

Fiecare avea câte o inscripție.

„Pentru ziua în care se naște.”

„Pentru primul ei Crăciun.”

„Pentru prima zi de școală.”

„Pentru când întreabă de mine.”

„Pentru prima ei inimă frântă.”

„Pentru ziua în care împlinește 18 ani.”

Și unul:

„Pentru ziua în care Olga crede că nu mai poate.”

M-am prăbușit pe scaun.

— Când a făcut toate astea?

Andrei plângea.

— În ultimele săptămâni.

Atunci am înțeles de ce Maxim mă trimitea uneori acasă spunând că vrea să doarmă.

Nu dormea.

Înregistra.

Scria.

Pregătea o copilărie întreagă pe care