s-a produs din întâmplare. Însă declarațiile martorilor, imaginile surprinse de invitați și raportul medico-legal au arătat clar ce se întâmplase.
În sala de judecată nu am privit aproape deloc spre banca pe care stăteau părinții mei.
Când judecătorul a pronunțat hotărârea, nu am simțit satisfacție. Doar o liniște apăsătoare. Nimic nu putea șterge imaginea fetiței mele întinse pe gresia din casa în care crescusem.
Au trecut luni până când Camila nu s-a mai speriat de fiecare dată când vedea pe cineva ridicând brusc mâna. Am mers împreună la psiholog. Am