dispară.
„Nu am murit, mamă…”, a spus Andreea, cu vocea tremurată. „Cel puțin… nu atunci.”
Am simțit cum mi se strânge stomacul.
Și atunci mi-a povestit.
În ziua accidentului, fusese dusă de urgență la spital. Starea ei era critică. Medicii nu aveau mari speranțe. În haosul de atunci, s-a produs o confuzie — o altă tânără, fără acte, ajunsese în același timp.
Familiile au fost anunțate greșit.
„M-au transferat la un alt spital, în alt oraș… am fost în comă aproape două luni”, a spus ea. „Când m-am trezit… nu-mi aminteam