căreia i se furase o viață întreagă alături de copilul ei.
Într-o duminică, câteva luni mai târziu, am stat toate trei în grădină și am privit-o pe Maria râzând.
S-a uitat la mine și la Rozalia.
— Am avut noroc.
— De ce? am întrebat.
A zâmbit.
— Pentru că nu am una, ci două mame care m-au iubit. Iar asta valorează mai mult decât toate minciunile unui singur om.
În clipa aceea am înțeles că adevărul poate distruge o familie construită pe înșelăciune.
Dar poate și vindeca inimile care au fost despărțite