și am scos propriul meu lacăt — același pe care îl cumpărasem cu o lună înainte pentru baie, iar Valeriu îl respinsese numindu-l „o risipă absurdă de bani”. Am trecut un lanț gros prin inelele porții principale, dinspre interiorul curții, și am închis lacătul. Cheia am băgat-o în buzunarul puloverului.
Apoi mi-am început treaba.
Am urcat la etaj, am luat lucrurile lui Valeriu și le-am scos în curte. Am lucrat ordonat, fără grabă.
Primele au fost mult lăudatele lui lansete japoneze, păstrate în tuburi rigide. Le-am scos cu grijă în afara