vă dați seama că povestea nu este adevărată.
M-am întors spre Francisc.
— Deci m-ai lăsat să cred că ai murit ca să prinzi un hoț?
— Știu cum sună.
— Nu. Nu știi.
Vocea îmi tremura.
— Eu te-am jelit. Am dormit cu cămașa ta lângă mine. Am vorbit cu o urnă. Am mers la salcia noastră să-mi iau rămas-bun de la tine.
Francisc plângea acum.
— Îmi pare rău.
— Cine era persoana?
Tăcere.
Clara a pus încă o foaie în fața mea.
Am citit numele.
Și atunci am înțeles de ce Francisc nu