la Sorin. Îl știi pe Sorin, ăla tânăr, care lucra cu Dorin pe macara. Du-te la el. Dar du-te cu inima pregătită.
Mi-l aminteam vag pe Sorin. Un băiat înalt, slab, care la înmormântare stătuse cel mai în spate, lipit de gardul cimitirului, și care plecase primul, aproape fugind. Atunci mi se păruse nepăsare.
Am aflat adresa de la un alt coleg. O casă mică, la marginea Aradului, cu gard de tablă vopsit verde și o bicicletă de copil rezemată de perete. Două zile am tot amânat. Îmi scrisesem în