Profesorul meu mă obliga să rămân după fiecare curs până când plecau toți ceilalți

mereu că povestea avea să pară altfel dacă era spusă pe jumătate.

A doua zi am sunat-o pe Adriana. Au urmat discuții, certificate vechi, fotografii și documente de familie. Totul confirma explicația părinților mei. Nu exista o identitate ascunsă și nici o adopție secretă. Exista doar o tragedie veche despre care adulții hotărâseră să nu mai vorbească.

Profesorul Marinescu și-a cerut scuze oficial și personal pentru felul în care se purtase. Am acceptat scuzele, dar i-am spus ceva ce cred că nu a uitat:

— Dacă vreodată vreți să ajutați o