O femeie cu un troler a sunat la ușa mea și mi-a spus: “Am venit să locuiesc cu Costel. Dumneavoastră sunteți sora lui?” Când i-am răspuns că sunt soția, a rămas fără cuvinte. Dar adevăratul șoc a venit când mi-a arătat mesajul pe care soțul meu i-l trimisese chiar în ziua aceea.

câteva secunde nemișcat.

Apoi și-a ridicat geanta.

Pentru prima dată de când îl cunoșteam, Costel a ieșit din casa noastră fără să știe când se va întoarce.

Am închis ușa.

În sufragerie, pe perete, fotografia de la nunta noastră era încă la locul ei.

Am privit-o mult.

A doua zi am dat-o jos.

Nu pentru că voiam să șterg cei șaptesprezece ani.

Marian, zilele bune, vacanțele, serile în care râseserăm împreună — toate fuseseră reale pentru mine.

Dar nu aveam să păstrez pe perete imaginea unui bărbat care își construise o