bine, am zis.
Taxiul ne-a dus la un bloc din cartierul Mărăști. Am urcat cu ea la etajul trei, cu plasele, oprindu-ne pe fiecare palier să-și tragă sufletul. La ușa cu numărul pe care-l ținea pe bilet s-a oprit, și-a netezit haina cu palmele, a mai potrivit o dată nodul basmalei și a sunat.
Am auzit pași apropiindu-se de ușă.
Partea 2continuarea poveștii
„Aici nu stă niciun Costel”
S-a deschis ușa și în prag a apărut o femeie tânără, în halat de casă, cu un copil mic agățat de picior.