Mi-am găsit noile vecine, două fetițe gemene, ascunse în tomberonul meu gol

le-am spus:

— Casa mea e chiar aici. Intrați cu mine. Nu trebuie să vă vadă nimeni.

După câteva secunde de ezitare, prima fetiță și-a ridicat brațele.

Am scos-o din tomberon, apoi pe sora ei.

Erau incredibil de ușoare.

Le-am dus repede în casă și am tras perdelele din sufragerie.

Le-am dat apă și două felii de cozonac pe care le aveam de dimineață. Au mâncat atât de repede încât le-am rugat să încetinească.

— Cum vă cheamă?

— Mara, a spus prima.

A arătat spre sora ei.

— Ea e Daria.

— Și mama