Mama m-a umilit la aniversarea bunicii, iar șase ore mai târziu fratele meu a încetat brusc să mai râdă

mic și cu broșa în formă de rândunică prinsă la guler.

Am deschis portiera.

— Urcă, bunico.

S-a așezat cu grijă și a ținut geamantanul pe genunchi.

— Mă mut la tine, a spus.

— Desigur.

— Dar dimineață trebuie să îți spun ce s-a întâmplat după ce ai plecat. Și trebuie să îți dau ceva ce am păstrat șapte ani.

Motorul mergea, dar eu nu apăsam accelerația.

— Ce ai păstrat?

Bunica s-a uitat spre casa luminată.

— Dovada că mama ta nu s-a temut de filmare. S-a temut de ceea ce urma să afli…