Mama m-a întâmpinat după cinci luni cu: “Ai găsit și tu timp să vii pe la noi?” Am înghițit reproșurile până când am întrebat unde este tata — iar răspunsul ei m-a făcut să înțeleg că familia mea îmi ascundea ceva mult mai grav decât supărarea lor.

s-a auzit imediat vocea mamei:

— Aud!

Am râs amândoi.

Apoi tata a devenit serios.

— Elena…

— Da?

— Dacă tot ai venit, stai un pic.

— Stau.

A clătinat din cap.

— Nu asta spun.

M-a privit drept în ochi.

— Stai ca fiica mea. Nu ca musafir.

Atunci am început să plâng.

M-am aplecat și l-am îmbrățișat cu grijă.

— Mi-a fost dor de tine, tată.

— Știu.

— Nu. Nu cred că știai.

M-a strâns puțin mai tare.

— Atunci spune-mi mai des.

Am rămas câteva zile.

Nu mi-am mutat viața înapoi în sat și nici nu