Mama m-a întâmpinat după cinci luni cu: “Ai găsit și tu timp să vii pe la noi?” Am înghițit reproșurile până când am întrebat unde este tata — iar răspunsul ei m-a făcut să înțeleg că familia mea îmi ascundea ceva mult mai grav decât supărarea lor.

noaptea aceea am dormit în camera copilăriei mele.

Dimineața, tata mi-a bătut încet în ușă.

— Dormi?

— Nu prea.

A intrat și s-a așezat pe marginea patului.

— Nu vreau să-ți abandonezi viața pentru mine.

— Și eu nu vreau să mai aflu după șase luni că ești bolnav.

— Corect.

— O să vorbesc la serviciu. Pot lucra câteva zile de acasă și o să vin mai des. La următorul drum la Iași merg eu cu tine.

A vrut să protesteze.

— Nu negociem.

A zâmbit.

— Asta ai de la maică-ta.

— Din păcate.

Din bucătărie