„Mamă… el a fost în burta ta cu mine…”

restul nu mai conta.

Dar conta.

A doua zi s-a întors în piață. Cu inima strânsă.

Paul era acolo.

Când a văzut-o, nu a zâmbit. Doar a privit-o, ca și cum o așteptase.

Daniela s-a așezat în genunchi în fața lui.

„Când e ziua ta?”, a întrebat.

„Pe 14 martie.”

Aceeași zi ca Matei.

Atunci nu a mai fugit.

A plâns.

Au urmat săptămâni grele. Analize. Teste. ADN.

Rezultatul a venit clar.

Frați gemeni.

Daniela s-a prăbușit pe scaun când medicul i-a spus adevărul: la naștere, unul dintre copii fusese