restul nu mai conta.
Dar conta.
A doua zi s-a întors în piață. Cu inima strânsă.
Paul era acolo.
Când a văzut-o, nu a zâmbit. Doar a privit-o, ca și cum o așteptase.
Daniela s-a așezat în genunchi în fața lui.
„Când e ziua ta?”, a întrebat.
„Pe 14 martie.”
Aceeași zi ca Matei.
Atunci nu a mai fugit.
A plâns.
Au urmat săptămâni grele. Analize. Teste. ADN.
Rezultatul a venit clar.
Frați gemeni.
Daniela s-a prăbușit pe scaun când medicul i-a spus adevărul: la naștere, unul dintre copii fusese