îți vine.
Am rămas mut. Afară, Raluca claxona scurt, nervos, o dată, de două ori.
Pe cine am lăsat lângă mașină
Am ieșit în curte. Raluca stătea rezemată de portieră, cu brațele încrucișate.
— Gata? a întrebat. Ai jucat rolul bărbatului responsabil, te-ai simțit bine, hai să mergem. Ne așteaptă maică-ta cu masa.
Am privit-o. Femeia „potrivită”. Așa mă gândisem la ea 8 luni. Potrivită pentru planurile mele, pentru apartamentul de la oraș, pentru pozele de la nuntă. O femeie care nu mă întreba niciodată prea multe și nu-mi cerea niciodată