vreau să văd. Vreau să văd cum se poartă un om cu uniformă și cu putere atunci când în fața lui e un nimeni. O femeie în trening, fără nume, fără spate, fără telefon la care să dea cuiva.
Am tăcut. Și tăcerea mea l-a înfuriat mai tare decât orice.
M-a înșfăcat de braț. Când m-am tras instinctiv, m-a lovit peste gură. Am simțit sarea sângelui pe limbă. Apoi mi-au răsucit mâinile la spate, iar el le-a spus subalternilor, tare, ca să-l aud:
— Scrieți acolo ultraj. S-a opus, m-a împins.