M-am măritat la 23 de ani cu un văduv și cu 3 copii mici care nu erau ai mei, iar satul întreg a zis că m-am dus la casa gata, cu 3 guri de hrănit…

încă doarme.

De atunci nu mi-a mai spus niciodată altfel decât „mama”.

6 ani fără el, dar niciodată singură

Au trecut anii cum trec toți — cu școli, cu armată, cu plecări la muncă și cu nunți în curtea noastră. I-am măritat, i-am însurat, am ținut în brațe nepoți care semănau leit cu bunicul lor. Pe fiecare l-am petrecut de acasă cu aceeași ladă de zestre și cu aceeași binecuvântare. Larisa, fata mea, s-a măritat ultima. Când a aruncat buchetul, l-a prins Nicoleta, deși era măritată de mult, și am râs