Și dacă da? a zis el, făcând un pas spre mine. Ce faci?
Nu am mai spus nimic.
Am făcut un pas înainte.
Atât a fost suficient.
În câteva secunde, râsul s-a stins. Oamenii au dat înapoi.
Nu a fost nevoie de scandal.
Doar de prezență.
— Afară, am spus.
Nimeni nu a comentat.
Unul câte unul, au început să iasă.
Muzica s-a oprit.
Curtea s-a golit.
A rămas doar liniștea.
Mama tremura.
Am pus mâna pe umărul ei.
— Gata. Nu mai e nimeni.
A izbucnit în plâns.
În noaptea aceea,