M-a lăsat când eram însărcinată…

dată!

Matei era afară.

Matei spusese că venise cu el.

Cum? De ce? Unde se întâlniseră?

Întrebările îi loveau mintea, dar mâinile nu se opreau.

— Încă o încercare, a spus printre dinți.

Monitorul a scos un sunet scurt.

O linie tremurată.

Apoi încă una.

Un puls slab, dar prezent.

— Avem ritm! a anunțat anestezistul.

Un val de aer a umplut plămânii Laurei. Nu-și dăduse seama că își ținea respirația.

Nu îl salvase pentru ea.

Nu pentru trecut.

Îl salvase pentru că era medic. Pentru că jurase să facă asta. Pentru