Pentru mai târziu.”
Elena a ieșit atunci din bucătărie cu două căni de cafea.
„E deja clar.”
Marius a zâmbit scurt.
„Perfect. Atunci poate mergem să semnăm și noi ce mai trebuie.”
Elena și Gheorghe s-au privit o clipă.
Apoi Gheorghe a spus liniștit:
„Nu mai e nimic de semnat.”
Marius a încruntat sprâncenele.
„Cum adică?”
Elena s-a apropiat de masă și a pus în fața lui o copie după noul testament.
La început a râs.
Un râs scurt, neîncrezător.
Apoi a început să citească.
Și culoarea i-a dispărut din