La aeroport am ajutat un bătrân — apoi mi-a luat telefonul și a sunat la poliție

noi.

— Dumneavoastră ați sunat?

— Da.

Apoi Henric arătă spre mine.

— El este.

Am simțit cum îmi îngheață sângele.

— Poftim?!

Polițistul se uită la mine.

— Domnule, vă rog să rămâneți aici.

— Stați puțin! Eu doar l-am ajutat cu valiza!

Henric interveni imediat.

— Nu el este problema.

Apoi adăugă:

— El este cel pe care cred că îl urmăresc.

Am rămas cu gura întredeschisă.

— Pe mine?!

 

 

Polițistul îl rugă pe Henric să explice.

Bătrânul își scoase ochelarii.

— L-am observat pe bărbatul acela înainte să-l întâlnesc pe Mihai.

— Unde?

— La cafenea.

Arătă