el nu este tatăl meu adevărat pentru că nu avem același sânge.
Apoi a ridicat trofeul.
— Știi cine m-a adus la primul meu antrenament?
Și a arătat spre mine.
— El.
— Știi cine a stat în mașină două ore după serviciu pentru că antrenamentul meu se termina târziu?
Tot spre mine.
— El.
— Știi cine a fost la fiecare meci?
Vocea îi tremura acum.
— El.
Am simțit o mână pe umăr. Era antrenorul lui Matei.
Eu deja plângeam. Fără rușine.
Fără să încerc să ascund.
Matei și-a întors din nou privirea spre