încet:
— Atunci ai fost tatăl meu cu mult înainte să te numesc eu așa.
Am tras mașina pe dreapta.
De data aceea nici măcar n-am încercat să-mi ascund lacrimile.
Paisprezece ani mai devreme, un bărbat lăsase pe un blat din bucătărie un bilet pe care scria:
„Eu nu sunt făcut pentru așa ceva.”
În ziua aceea crezusem că eu doar salvez un copil de la abandon.
Nu înțelesesem încă adevărul. Matei nu fusese singurul care primise o familie.
Și eu primisem una.
Iar dintre toate lucrurile pe care le-am făcut