casa pierdută. Dorin n-a comentat. Doar a strâns cana mai tare.
A treia zi, cerul s-a limpezit. Zăpada scânteia. Drumul spre vale se vedea. Sofia a simțit un nod în gât.
— Azi plec.
Dorin a dat din cap.
— Așa e înțelegerea.
Înainte să iasă, el i-a pus în palmă o bancnotă mototolită.
— O mie de lei. Să ajungi la oraș. Să mănânci. Să dormi.
Sofia a izbucnit în lacrimi.
— O să ți-i dau înapoi.
— Nu-i nevoie. Doar să nu te mai întorci la cei care te-au aruncat în zăpadă.
A