”În tura mea de noapte la spital, au fost aduși de urgență doi pacienți”

nu înțelegea cum de nu țip, cum de nu fac scandal. Probabil se aștepta să izbucnesc, să pierd controlul.

 

Dar nu mai eram femeia de acum șase luni. Nu mai eram naiva care gătea duminica și zâmbea la glumele lor.

 

Radu a deschis ochii din nou.

„Elena… te rog…” vocea lui era slabă, aproape stinsă.

M-am apropiat puțin, suficient cât să mă audă doar el.

„Știi ce e ironic?” i-am spus încet. „Ai crezut că eu depind de tine.”

A înghițit cu greu.

„Dar, de fapt… tu ai