încet sicriul.
Era o liniște atât de profundă, încât se auzeau doar ciripitul păsărilor și foșnetul vântului.
Deodată, liniștea a fost sfâșiată de un strigăt disperat.
— Nu faceți asta!
Toți s-au întors în același timp.
Pe aleea care ducea spre mormânt alerga o femeie îmbrăcată în uniformă medicală.
Respira cu greu, se împiedica, dar nu se oprea.
Ajunsă aproape de groapă, a strigat și mai tare:
— Opriți-vă! Este încă în viață! Trăiește!
Oamenii s-au privit între ei.
Unii s-au încruntat.
Alții au făcut gestul că este nebună.
— Ce tot spune?