În sfârșit ne-am achitat creditul pentru casă, iar soacra mea a spus imediat

Andrei cu câteva luni înainte.

„După ce terminați creditul, discutăm serios.”

„Nu are rost să vă bateți capul voi cu casa.”

„La un moment dat tot eu o să mă ocup de ea.”

Andrei se uita când la mine, când la mama lui.

— De ce nu mi-ai spus că încă folosești procura?

Camelia își încrucișă brațele.

— Pentru că te ajut.

— Cu ce?

— Cu familia ta! Cu casa asta! Cu tot ce soția ta nu are timp să facă pentru că e mereu la serviciu!

Am pus cana jos.

— La serviciu