greu.
Doar spunea că nu v-a interesat.
Bărbatul a dat încet din cap.
— N-am încercat să mă apăr.
Poate că nici nu meritam.
Am aflat că mama ta a murit abia anul trecut.
Atunci am început să te caut.
Am găsit cafeneaua.
Și, în fiecare zi, mă întorceam acasă fără curajul să-ți spun cine sunt.
Au urmat câteva minute de liniște.
Chelnerița a adus două cafele.
Niciunul nu s-a atins de ele.
În cele din urmă, Alina a rupt tăcerea.
— Nu puteți recupera douăzeci și patru de ani.
— Știu.
— Și