avut nevoie de mult timp până să putem sta în aceeași cameră fără furie.
N-am absolvit-o de responsabilitate.
Dar am înțeles și ceva greu:
relația mea cu ea nu putea fi mai importantă decât stabilitatea lui Ștefan.
Așa că am învățat să colaborăm pentru el.
Nu am încercat să-i fur locul.
Iar ea a încetat să-mi mai ascundă locul meu.
La aniversarea de nouă ani a băieților, am organizat pentru prima dată o singură petrecere.
Două torturi mici.
Aceeași zi de naștere.
Aceiași ochi cenușii.
Unul blond.
Celălalt brunet.
Înainte