Partea a 2-a – Continuarea poveștii — Mamaie!
Am ridicat capul.
Nepotul meu alerga spre mine cu mașinuța roșie strânsă în mână.
Eram deja în stația de autobuz, așezată pe o bancă, cu mâinile împreunate în poală. Îmi ștersesem lacrimile înainte să mă vadă cineva.
Dar când băiatul mi s-a aruncat în brațe, n-am mai putut ascunde nimic.
— Mamaie, de ce ai plecat? Uite! Îmi place mașinuța! E exact cum voiam!
L-am strâns la piept.
— Să te joci sănătos cu ea, puiul mamii.
Elena a ajuns imediat după el, aproape fără suflare.