mă gândisem serios să urmez școala postliceală sanitară.
Apoi apăruseră probleme acasă, facturi, nevoia unui salariu stabil.
Am amânat.
Un an.
Apoi încă unul.
— Mi-ar plăcea să devin asistentă medicală.
— Și de ce nu faci școala?
Am râs.
— Lucrez în ture.
— Asta se poate discuta.
— Și costă.
— Asta va trebui să rezolvi tu. Dar pentru program putem încerca să găsim o variantă.
Am ridicat privirea.
— Vorbiți serios?
— Foarte serios.
— De ce mă ajutați?
Doctorul Radu s-a rezemat de spătar.
— Nu te ajut să termini școala. Aia o vei face singură.