te lase fără nimic după atâția ani.
A urmat exact ceea ce Silviu prezisese.
— Uite, cabana pe care mi-a lăsat-o valorează destul de bine. M-am gândit că poate te-aș putea ajuta. Am putea aranja ceva. Vin mâine la tine cu niște acte și discutăm ca între surori.
M-am uitat la domnul Ionescu.
El a dat încet din cap.
— Sigur, Elena, am spus. Vino mâine.
A doua zi, la ora unsprezece, a apărut cu o mapă.
Nu știa că avocatul meu se afla în camera alăturată.
După câteva minute de condoleanțe,