un copil de aproape cinci ani, un tată biologic nu devenea tată doar pentru că un adult îi spusese că așa stau lucrurile.
Andrei a trebuit să învețe asta.
Și, spre surprinderea mea, n-a fugit.
A venit din nou.
Și din nou.
Când a promis că ajunge sâmbătă la zece, la zece era la poartă.
Când Luca a răcit și vizita s-a anulat, n-a făcut scandal.
Când i-am spus că nu-l poate lua singur la oraș după numai câteva întâlniri, s-a supărat.
Dar a acceptat.
A început să contribuie și