S-a ridicat și s-a apropiat.
„Iar cu banii… ai dreptate. Sunt probleme. Dar nu sunt furturi. Sunt încercări disperate să țin firma pe linia de plutire.”
Emilia a rămas nemișcată.
„De ce nu mi-ai spus?” a întrebat ea.
Nathan a zâmbit amar. „Pentru că nu mai știam dacă mai am dreptul.”
Tăcerea s-a așternut din nou.
Dar de data asta era diferită.
Mai sinceră.
Emilia a tras aer în piept. „Atunci o să facem așa. Eu rămân. Oficial. Verific tot. Curățăm ce e de curățat.”
Nathan a dat încet din