libertatea pe care mi-o imaginasem.
În fiecare seară îmi verificam telefonul.
De câteva ori am deschis conversația cu el și am început să scriu.
„Tată, hai să nu rămânem așa…”
Apoi ștergeam.
Într-o seară, Radu m-a văzut.
— Vrei să-l suni?
— Da.
— Atunci sună-l.
M-am uitat surprinsă la el.
— Credeam că o să-mi spui să nu cedez.
— Să-l suni pentru că îți este dor de el nu înseamnă să cedezi.
A făcut o pauză.
— Să-i promiți un copil doar ca să te iubească din nou ar însemna.
Am lăsat telefonul jos.