Cu o zi înainte de nunta fratelui meu, mama mi-a tăiat găuri în toate hainele

magazin elegant din centrul orașului, m-am oprit în prag.

„Narcis, eu nu intru aici… Oamenii ca mine nu intră aici.”

„Atunci să învețe oamenii de aici să se obișnuiască”, a spus calm, deschizând ușa.

Vânzătoarele s-au îndreptat spre noi, cu zâmbete politicoase, dar priviri surprinse. Narcis a spus doar atât:

„Soția mea are nevoie de o garderobă completă.”

Cuvântul soția mi-a încălzit pieptul într-un fel ciudat, nou, frumos.

Au început să aducă rochii, cămăși, fuste, pantofi. La început, tremuram când probam orice. Parcă auzeam în cap vocea mamei:

„Nu e