Ascultă bine, dragă! Eliberează apartamentul meu! Până diseară să nu-ți mai văd urma pe aici

când ai început să-mi spui că apartamentul este doar al tău și că mă poți da afară oricând.

Fața lui își schimbă culoarea.

— Nu credeam că vorbești serios.

— Eu am crezut.

Cristina trase aer adânc.

— Și încă ceva. Dacă ajungem la divorț, instanța va analiza contribuția fiecăruia. Iar eu am toate dovezile.

Laura se ridică încet.

Pentru prima dată în acea seară nu mai avea nimic de spus.

— Eu… cred că ar fi bine să plec.

Își luă geanta și ieși fără să mai privească în urmă.

Ușa se închise