târziu, numele lui fusese schimbat în urma unor proceduri familiale complicate.
Și exista un bărbat de 45 de ani care corespundea datelor.
Matei trăia.
Daniel nu s-a dus direct la ușa lui.
I-a trimis mai întâi o scrisoare.
Fără presiune.
Fără să-i ceară să-l numească frate.
Fără să-i spună că „familia lui adevărată” îl aștepta.
Matei avea propria viață.
O soție.
Doi copii.
Și oamenii care îl crescuseră erau familia lui la fel de reală.
Răspunsul veni după trei săptămâni.
„Știu cine ești. Și eu m-am întrebat dacă mă vei