”Am venit la nunta nepoatei mele”

genunchii juliți. Eu eram cea care îl ridica mereu.

Doar că uneori copiii cresc și uită cine i-a ținut în picioare.

— Nu avocatul te doare, i-am spus. Ci faptul că pentru prima dată în viață trebuie să răspunzi pentru ce ai făcut.

N-a spus nimic.

Și atunci am continuat:

— Când tatăl tău a murit, am muncit în două locuri ca să nu-ți lipsească nimic. Ți-am plătit facultatea. Ți-am dat bani pentru apartament. Iar acum, la 72 de ani, m-ai făcut să mă simt ca o străină la propria familie.

Am