Am trăit alături de el ca soția lui timp de zece ani, dar când i-am cerut să se căsătorească cu mine, a râs și a spus: „Este doar o bucată de hârtie”… Nu m-am certat cu el, însă ceea ce a văzut în bucătărie în dimineața următoare l-a făcut să se teamă pentru prima dată că mă va pierde

am rămas în bucătărie.

Am stat singură în întuneric și m-am gândit la cei zece ani petrecuți împreună.

Mi-am amintit cum îi plătisem datoriile.

Cum îmi luasem liber de la serviciu când fusese bolnav și stătusem trează lângă el toată noaptea.

Cum îmi cheltuisem economiile pentru avansul casei noastre.

Cum îl adăugasem la asigurarea mea medicală.

Atunci am înțeles dintr-odată un lucru foarte simplu.

Michael voia toate avantajele de a avea o soție, dar niciuna dintre responsabilitățile unui soț.

Voia casa mea, stabilitatea mea, grija mea, banii mei și loialitatea