Am mers la casa unui văduv bogat ca să-i dau ultimii bani pe care tata murise crezând că îi datorează familiei lui. Când a văzut numele de pe plic, nu a luat niciun leu și mi-a spus doar: „Rămâi la cină.”

douăzeci de ani.

— Tata n-a închis nimic.

 

 

— Dacă îi arăți actele, deschizi o problemă care poate costa familia milioane.

Andrei a închis apelul.

Liniștea care a urmat nu mai semăna deloc cu cea de la începutul serii.

— Milioane? am întrebat.

Andrei și-a trecut mâna peste față.

— Trebuia să-ți explic eu înainte să auzi asta.

— Explică-mi acum.

A scos din dosar un document.

— Cu câteva luni înainte să moară, tata a cerut o evaluare independentă. Voia să stabilească ce ar fi valorat participația tatălui tău dacă ar fi rămas