Am devenit mamă singură la 17 ani

mine.

Doar că luase o decizie în locul meu.

Luca s-a apropiat încet.

— Mamă…

Am început să plâng. Nu tare. Doar genul acela de plâns care vine după ani întregi în care ai crezut ceva și afli că poate totul a fost diferit.

— Toată viața am crezut că ne-a abandonat…

Luca s-a așezat lângă mine.

— Și eu.

Am stat câteva minute fără să spunem nimic.

Apoi l-am întrebat încet:

— Unde e acum?

Luca și-a coborât privirea.

— În Brașov.

Inima mi-a tresărit.

— E bine?

— Da. Lucrează acolo de mulți ani. Cristina