”AM CRESCUT-O PE NEPOATA MEA DUPĂ CE FAMILIA MEA S-A STINS”

aveam să o am vreodată cu băiatul meu.

Voia să plece imediat, deși afară viscolul se întețea. Eu îi spuneam să rămână peste noapte. Drumul era acoperit cu polei, iar în sate deja se anunțaseră mașini blocate.

Dar Mihai era încăpățânat.

„Ajungem acasă într-o oră”, îmi spusese.

Nu l-am oprit.

Niciodată nu mi-am iertat asta.

Andreea s-a așezat încet pe canapea.

— Îmi amintesc că mama plângea în mașină, a spus ea încet. Iar tata era nervos.

Am simțit cum mă ia cu amețeală.

— De ce nu mi-ai spus până acum?