— Nu! Să audă toată lumea!
A arătat spre mine.
— De când e cu ea, băiatul meu s-a schimbat!
Mi-am mușcat buza.
Înainte, în punctul acela, Cătălin ar fi încercat să ne împace.
Mi-ar fi făcut mie semn să tac.
Ar fi spus:
„Hai, Nora, las-o.”
De data asta s-a întors spre mama lui.
— Nu m-a întors nimeni împotriva ta.
— Ba da!
— Nu.
Vocea lui era calmă.
— Eu am lăsat prea mult timp impresia că Nora este problema pentru că mi-a fost mai ușor să-i spun ei „Știi cum e mama”