Am sărit imediat în fața bunicului.
— Lăsați-l în pace!
Motociclistul ridică ambele mâini.
— Nu am venit să-i fac rău.
Vocea îi tremura.
Bunicul îl privea neîncrezător.
— După douăzeci de ani… ai avut curajul să apari aici?
Omul scoase o fotografie veche din plic.
Era îngălbenită de vreme.
În ea apărea bunicul meu, mult mai tânăr, ținând în brațe un băiețel de vreo cinci ani.
Motociclistul bătu ușor cu degetul în fotografie.
— Acela sunt eu.
Am rămas fără cuvinte.
Bunicul închise ochii.
— Credeam că n-o să te mai văd niciodată.
Motociclistul