greșit.
La scurt timp după acele negocieri, milioane de dolari fuseseră direcționați către conturi și companii care ridicaseră suspiciuni.
Coleman declarase că avusese încredere în traducerile Isabellei.
Ea devenise veriga perfectă pe care putea fi aruncată vina.
Numai că Isabella păstrase ceva.
Nu pe ascuns.
Compania înregistra în mod obișnuit anumite videoconferințe internaționale pentru arhivă și conformitate.
Iar copiile originale fuseseră păstrate pe serverele companiei.
Apărarea solicitase accesul la ele.
În zilele următoare, materialele au fost examinate de specialiști independenți.
Nu s-a întâmplat ca într-un film, cu judecătorul declarând-o nevinovată