Soțul meu, cu care fusesem căsătorită timp de 40 de ani

Clara locuia într-un orășel la aproape o oră de Bologna.

Nu-i spusesem nimănui că vin.

Am luat un taxi de la aeroport și i-am cerut șoferului să mă lase la capătul străzii.

Casa ei era exact cum o văzusem în fotografii: două etaje, obloane verzi, o curte mică și un gard jos de piatră.

M-am oprit pe trotuarul de vizavi.

Nu știam ce căutam.

Poate o dovadă că Francisc fusese într-adevăr acolo.

Poate o explicație pentru verighetă.

Poate doar curajul de a bate la ușă.

Atunci s-a deschis poarta.

Clara